O parabola, un gand

Cu siguranta ca uneori avem uneori cu totii, momentele noastre de meditatie asupra vreunui subiect care nu prea isi gaseste o logica naturala. Unul dintre aceste subiecte este cel legat de Parabola talantilor care au fost dati slugilor, evocat in Ev. Matei 25, 14.  Va aduceti aminte?

“Si mai este ca un om care, plecand departe, si-a chemat slugile si le-a dat pe mana avutia sa. Unuia i-a dat cinci talanti, altuia doi, altuia unul, fiecaruia dupa puterea lui si a plecat. Indata, mergand, cel ce luase cinci talanti a lucrat cu ei si a castigat alti cinci talanti. De asemenea si cel cu doi a castigat alti doi. Iar cel ce luase un talant s-a dus, a sapat o groapa in pamant si a ascuns argintul stapanului sau. Dupa multa vreme a venit si stapanul acelor slugi si a facut socoteala cu ele. Si apropiindu-se cel care luase cinci talanti, a adus alti cinci talanti, zicand: Doamne, cinci talanti mi-ai dat, iata alti cinci talanti am castigat cu ei. Zis-a lui stapanul: Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra intru bucuria domnului tau. Apropiindu-se si cel cu doi talanti, a zis: Doamne, doi talanti mi-ai dat, iata alti doi talanti am castigat cu ei. Zis-a lui stapanul: Bine, sluga buna si credincioasa, peste putine ai fost credincioasa, peste multe te voi pune; intra intru bucuria domnului tau. Apropiindu-se apoi si cel care primise un talant, a zis: Doamne, te-am stiut ca esti om aspru, care seceri unde n-ai semanat si aduni de unde n-ai imprastiat. Si temandu-ma, m-am dus de am ascuns talantul tau in pamant; iata ai ce este al tau. Si raspunzand stapanul sau i-a zis: Sluga vicleana si lenesa, stiai ca secer de unde n-am semanat si adun de unde n-am imprastiat? Se cuvenea deci ca tu sa pui banii mei la zarafi, si eu, venind, as fi luat ce este al meu cu dobanda. Luati deci de la el talantul si dati-l celui ce are zece talanti. Caci tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are si ce are i se va lua. Iar pe sluga netrebnica aruncati-o intru intunericul cel mai din afara. Acolo va fi plangerea si scrasnirea dintilor. “

Din punct de vedere judiciar, servitorul care a pastrat talantul pentru a il inapoia severului sau stapan, nu i se poate reprosa nimic. El este corect si cinstit. Se vede ca de fapt stapanul este cel care se plaseaza pe un teritoriu in afara legii, cerandu-i slugii socoteala pentru ca nu a inmultit banii macar prin metoda punerii lor la zarafi, astfel ca la intoarcerea lui sa ii fi luat inapoi, cu dobanda. Oricare ar fi mesajul initial si in oricare circumstante sociale sau culturale, in care ar fi fost el rostit, pare ca nu este cel mai potrivit mesaj ce putea fi adresat ascultatorilor de atunci sau cititorilor de peste veacuri.
Asimilarea lui Dumnezeu acelui Stapan care vine sa ceara servitorului socoteala pentru ca nu si-a inmultit darul primit, pare a-L plasa pe acesta, mai degraba in pozitia unui Judecator incorect. Un fapt asemanator se petrece si in parabola cu Fiul risipitor. Desigur ca exista diferente intre scrierile lui Matei si cele ale lui Luca, acesta din urma descriind ceva mai corect momentul: “A chemat zece din robii sai, le-a dat zece poli si le-a zis: „Puneti-i in negot pana ma voi intoarce.” Probabil ca fiecare din evanghelisti au pus toate acestea sub o forma scrisa, raportata la nevoile imediate si la puterea de intelegere a norodului si atunci intelegem de ce sunt asa de multi aflati “in bucuria Stapanului”.
Nu incercati sa-mi explicati ca darul primit de cei trei, se refera de fapt la innobilarea prin credinta si alte alea. Este o explicatie unanim acceptata de catre toti, incluzandu-ma si pe mine aici.
Accept insa ideea ca Dumnezeu are incredere in noi si vrea sa ne asumam responsabilitati si nicidecum sa cadem in mediocritatea vietii, ca o sursa continua de nefericire! 


, , , , ,

  1. #1 by Dan on 03/10/2013 - 11:18

    O altă parabolă, a altor talanţi, ceva mai contemporană :
    10 bărbați – un grec, un italian, un francez, un portughez, un spaniol, un cipriot, un belgian, un austriac, un olandez şi un german se întâlnesc în mod regulat să ia masa la restaurant.
    Aşa s-a întâmplat şi săptămâna trecută.
    Nota de plată pentru toţi cei de la masă făcuse exact 500 €, pentru că le plăcea să se ospăteze numai cu mâncăruri fine.
    Mesenii achitau nota de plată în aceeaşi proporţie în care ne plătim impozitele, adică astfel:
    • patru meseni (grecul, portughezul, spaniolul și italianul) nu plăteau nimic.
    • cipriotul plătea 1 €.
    • francezul 5 €.
    • austriacul 50 €.
    • belgianul 80 €.
    • olandezul 100 €.
    • al zecelea (germanul) plătea 264 €.
    Şi treaba asta a ţinut o vreme.
    Iar ei se tot întâlneau să mănânce la restaurant.
    Toţi erau mulţumiţi de aranjament, până în ziua în care patronul restaurantului s-a decis să le reducă nota de plată cu 50 €.
    – Pentru că îmi sunteţi clienţi fideli am decis să vă reduc nota de plată. Toţi 10 veţi mânca de-acum înainte cu numai 450 €.
    Mesenii au vrut, neapărat, să achite nota de plată ca şi până acum. Pentru primii 4 nu s-a schimbat nimic: au continuat să mănânce pe gratis. Ceilaţi 6 nu ştiau cum să-şi împartă suma economisită. Dar cum să-şi împartă cei 50 €, şi să se aleagă fiecare cu ceva?
    Cei şase au constat că dacă împart 50 € la şase plătitori, rezultă 8,33 € de căciulă. Dar, când au vrut să scadă suma din participaţia fiecăruia, ar fi rezultat că al cincilea şi al şaselea ar trebui să mai primească bani ca să vină la masă.
    Atunci, patronul restaurantului le-a făcut propunerea ca fiecare să plătească mai puţin aproximativ cu acelaşi procent cu care contribuia şi până acum. A luat o hârtie, a socotit şi le-a prezentat mesenilor următoarele rezultate:
    • cipriotul, ca şi primii patru, nu mai plătea nimic (100% economie).
    • francezul plătea 3 € în loc de 5 € (40% economie).
    • austriacul plătea 45 € în loc de 50 € (10% economie).
    • belgianul plătea 72 € în loc de 80 € (10% economie).
    • olandezul plătea 90 € în loc de 100 € (10% economie).
    • germanul plătea 239 € în loc de 264 € (11% economie).
    Prin soluţia aceasta, fiecare din cei şase făcea economie iar primii patru continuau să mănânce pe gratis.
    După ce au plătit masa, au ieşit din restaurant şi s-au oprit să mai verifice o dată nota de plată. Şi li s-a părut că nu mai era tocmai aşa de bine cum crezuseră la început.
    – Eu nu am primit decât 2 € din cei 50 €, zise francezul. Apoi, arătă spre german şi continuă: dar el primeşte 25 €!
    – Chiar aşa! exclamă cipriotul, eu am economisit numai 1 Euro, iar el economiseşte de peste 20 de ori cât mine.
    – Adevărat! strigă austriacul, De ce primeşte el 25 € şi eu numai 5 €? Iar primesc nemţii ăştia bogaţi totul!
    – Stai aşa! au strigat grecul, portughezul, spaniolul și italianul într-un glas, Noi nu am primit absolut nimic. Sistemul acesta îi exploatează pe cei săraci!
    Şi, ca din senin, cei nouă s-au repezit la german şi l-au ciomăgit bine.
    În seara următoare, germanul nu a mai venit la masă. Aşa că, ceilalţi 9 au început să mănânce fără el. Dar, când a venit vremea să achite nota de plată, au constatat ceva extraordinar:
    Toţi împreună nu aveau destui bani ca să plătească măcar jumătate din nota de plată!
    Şi de n-or fi murit de foame, pesemne că mai stau şi astăzi şi se miră.
    Dar, nimeni nu poate să afirme că nu ar fi ştiut nimic din toate acestea

    • #2 by succesulpe on 03/10/2013 - 11:35

      Corect. Iata ca mai avem inca un subiect de meditatie, pentru zilele si noptile ale acestei toamne friguroase, care se anunta de cativa ani.🙂

  2. #3 by krab607 on 03/10/2013 - 16:37

    Intepretarea pildei ne este cunoscută…Aş continua să filozofez pe exemplul nedat, al slugii care ar pierde talantul. Sîntem noi, ăştia şi aş îndrăzni să spun că nu sîntem puţini, oricît am nega faptul… Pierderea darului… din autosuficienţă, din mîndrie, din ipocrizie…

    • #4 by succesulpe on 03/10/2013 - 16:57

      Intrebarea asta ar trebui sa si-o puna fiecare dintre cei care nu au nici un fel de intrebari.

Puteti lasa un comentariu ...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: