Ciorile si Lantul trofic

Ideile imi vin mai ales atunci cand nu gandesc. Probabil ca atunci au si ele loc de celelalte mai bagarete.
Asa se face ca astazi, atunci cand mergeam si eu ca toti mergatorii, fara vreun gand anume, s-a intamplat ca deodata era sa dea norocul peste mine. Dar ghinionul a fost mai rapid.
Faptul ca nu m-am grabit, mi-a fost fatal si a facut ca insasi ditamai gainatul venit de sus, sa cada doar la cativa centimetri de varful pantofilor. Mi-am ridicat ochii spre cerul azuriu sa vad cine era sa-mi fie binefacatorul pe ziua de astazi si am vazut ca pe craca copacului de deasupra se profilau siluetele negre a doua mirabile pasari atotconlocuitoare pe intregul spatiu carpatodanubianopontic, aflate in pozitia specifica. Este drept, in acest caz particular, acestea se aflau pe acea craca de copac. De obicei le vezi prin tufisurile aflate langa zidul care strajuieste aleea.
Brusc mi-am adus aminte despre cat de inteligente sunt pasarile astea. Admit ca de data asta nu au dat dovada inteligentei lor, calculand gresit viteza mea de deplasare sau poate numai a masei gainatului, raportat la acceleratia gravitationala, pentru ca inaltimea de la care a cazut sigur nu era o necunoscuta, copacul fiind acolo de mai mult timp.
Si imediat m-am gandit la pozitia si atitudinea acestor vietati, in raport cu populatia activa, pentru ca eu mergeam la munca, am uitat sa precizez. De fapt nu era nevoie pentru ca asta s-a subinteles.
Nu stiu care este pozitia acestora in lantul trofic, pentru ca sunt foarte imprevizibile in raport cu oamenii civilizati dar ele se simt chiar bine in lantul cu pricina. Chiar daca se spune ca fiecare depindem de membrul inferior, pe lantul trofic vorbind ca sa fim bine intelesi, vedem ca pozitia relativa a ciorilor este mereu mai sus. Ele nu sufera niciodata de foame, sunt foarte smechere, foarte inteligente, se folosesc de noi pentru a-si face si chiar satisface nevoile ba chiar si traiesc mai mult, adica undeva intre 40 si 120 de ani, incat s-ar putea sa populeze intr-o zi, tot tinutul.
Retineti deci ca daca vedeti vreodata o cioara batrana sa nu credeti, asa cum vi s-a spus ca este de pe vremea lui Stefan cel Mare. Astea-s doar povesti cu ciori.
Imi aduc aminte ca citisem un articol in care niste cercetatori francezi, care si ei s-au confruntat cu un val tot mai mare de ciori, ca omul se afla pe lantul trofic pe aceeasi pozitie cu hamsia si cu porcul !, astfel ca au acordat acestuia un indice de pozitionare in lantul trofic de numai 2,2, in timp ce unii pradatori superiori, cum ar fi ursul polar sau orca, pot atinge un indice de 5,5. Despre ciori nu se specifica nimic in studiul de mai sus.
Deci mergand eu asa in dorul lelei si meditand la membrul inferior, din lantul asta trofic desigur, gandul mi-a zburat la membrul superior sau mai corect spus, la importanta formidabila pe care a avut-o descoperirea de catre om a degetului mare de la mana, ca este… opozabil.
Desigur ca si el este opozabil pana la atingerea unei valori sau mase critice, cand acesta nu mai poate ramane dupa cum ii este denumirea si atunci devine un deget, acceptabil. Este drept ca uneori aceasta caracteristica poate aduce si unele inconveniente pentru animalul posesor insa acum si asta depinde de cat de buna este pozitia sa in raport cu ceilalti pradatori. In acest sens putem observa foarte usor ca cel mai bine se plaseaza in acest context fiintele bipede super sau hiperparazite care s-au cocotat in varful lantului trofic si care se hranesc de acolo in continuare pe seama celor aflate sub ele.
Ce este de remarca insa este ca in Natura, omului nici un animal nu a reusit sa ii fure aceasta pozitie castigata prin truda si inteligenta, dar si ajutat de degetul ala, care-i oferi o anumita suprematie asupra celorlalti.
Si nu e deloc usor sa ajungi in varful lantului trofic chiar daca esti facut de mama natura, mare, lat in ceafa, burduhanos si gusat….
Trebuie sa dai tare si la greu din maini pentru ca sa accezi la pozitii inalte, insa odata ajuns acolo poti sa faci tot ce vrea muschiu` tau. Si asta se intampla peste tot un lume nu numai in minunatul nostru areal. Dupa ce au luat prada de sub botul tuturor celorlalti prin smecherie, sau incalcand legile Naturii, dupa ce si-au frecat coatele si burta de toti si toate, au puricat si au lins pe blana fiecare alfa, au cules de purici si scame pe toti, iata ca a venit vremea si au ajuns si ei la ciolanul ala mare si gras pe care nu il lasa nici morti.
Atunci au sentimentul acela care ii umple de mandrie personala si simt cum toate vietuitoarele ii privesc cu respect si vadita admiratie avand parte de cele mai bune bucati, sub rezerva ca nu trebuie sa-si piearda capul.
Stati ca nu am terminat cu ciorile. Chiar daca s-au nascut numeroase legende pe seama lor, chiar daca au fost batjocurite, urate, ironizate, exterminate, aceste pasari din familia corvidelor sunt adevaratele supravietuitoare. S-a demonstrat ca asta se datoreaza si faptului ca la ele raportul de volum creier/corp, se afla imediat sub cea a omului… astfel ca banalele ciori sunt cele mai inteligente fapturi de pe planeta dupa oameni, ocupand locul 2 la egalitate cu cimpanzeii si delfinii! Credeati ca stiti aproape totul despre ciori? Ia ascultati si va minunati:
Unu ciorile si corbii nu sunt acelasi lucru. Chiar se urasc si se alunga reciproc. Doi, corbul nu este barbatul ciorii cum nici cerbul nu este perechea caprioarei, si nici iarna nu-i ca vara.
Din familia corvidelor fac parte peste 120 de specii de pasari. Pe la noi traiesc mai multe specii dintre care pe primele opt le puteti vedea mai jos: Gaita, Cotofana, Cioara de semanatura, Cioara neagra, Cioara griva, Stancuta, Alunarul si Corbul:

corvide

Mai stim ca rudele mai sarace din neamul corvidelor sunt amaratele de pasari ale paradisului, care nu au avut bafta sa ajungape batranul continent, si cea mai mica corvida care traieste in Mexic are 40 de grame iar cea mai bine aspectata are o kila jumate avand 65 de centimetri in lungime.
Dupa cum se stie si nu mai trebuie spus, cea mai mare densitate de ciori la noi, se intalneste in Campia Baraganului si in imprejurimile capitalei. Ciorile Mananca orice, fara mofturi, inclusiv din gunoaie. Poate de asta au rezistat inca din Miocen, pentru ca si-au dezvoltat antiocorpi specifici.
Sa vedem succesele celor de acum, care dupa cum am spus, au o mostenire culturala de 17 milioane de ani si realizeaza ceea ce un copil de sapte ani, nu reuseste sa rezolve.
Nu o spun eu, ci o zic specialistii:


  1. Păi bine, G! Staaau eu și aștept cumințică in halat (că nu mă puteam decide care tre să fie ținuta adecvată 🙄 ) Invitația la Concertul de sămbătă și când colo?! 😯 Concert de croncăneli… Să mă-mbrac în cioclu? 😕

    • Astazi nu avut noroc ca cineva sa raspunda la invitatia mea, dupa cum ai citit, asa ca am facut stiinta. Saptamana viitoare sper sa dea norocul peste mine si sa pot sa va invit la petrecerea de sambata. Uite ca sa nu te superi si ca sa ramanem in tema…
      https://succesulpe.files.wordpress.com/2014/01/bird.jpg

  2. july

    Daca ciorile sunt din mezozoic, o logica de bun simt ne-ar spune ca de fapt, Arhimede doar a verbalizat un principiu demostrat de zeci de mii de ani de ciori . 😆

  3. july


    pentru ca-i sambata 😀

  4. Eu știam că cea mai inteligentă pasăre e corbul…

  5. Lia

    Cred că am prins ideea 😛 . Pffffffffff, nu-mi plac ciorileeeeeeeeeee de fel… oricât de inteligente şi de talentate ar fi. Cra-craaaaaa-craaaaaaaaaaa, bine că n-am intrat aseară pe aici la balul ciorilor :))))))))

    • Nu stiu cat de inteligente si talentate insa al naibii de supravietuitoare si adaptabile in orice fel de conditii. 😆

      • Lia

        Daaaaaa… şi se şi înmulţesc al naibii de mult. Unde a poposit una „pe o cracă”, dacă nu-i alungată îşi cheamă suratele, puiesc şi nu peste mult timp e neagră „zarea” de nu mai vezi decât găinaţ şi stricăciuni 😦

      • Da, depun de la cinci pana la zece aua daca au mancare din belsug si se pare ca au. La inapripatele astea dupa 18 de zile ies pui ce isi parasesc cuibul dupa 35 de zile. In cativa ani se innegreste zarea. Nu stiu ce mananca dar unde fac, ramane gaura de parca ar manca acid sulfuric 😆
        PS. La Sibiu au taiat copacii inalti si batrani si ele nu mai au unde sa poposeasca. Ei, asa da solutie!

  6. Care copaci, care Sibiu? Eu tot văd ciori şi încă multe 😦

  7. Pingback: Parametrii optimi | Bursucel's Blog

***********************************************************************************************************************************************

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: