Ce castigi material intre straini, pierzi pe un alt plan, cel al relatiilor in familie . Atatia copii fara parinti, plecati sa castige ceva mai multi bani in straini ! Inca nu am vazut familii fericite ca au facut aceasta alegere
Pasarile autohtone care raman aici, se pare ca o duc chiar foarte bine. O boaba de aici o boaba de acolo, daca nu curge atunci pica si ai vazut ce cuiburi mari si la inaltime isi fac?
Cred ca acelea sunt o subspecie aparte a celor dintai care se pare ca sunt si pe cale de disparitie, pentru ca observatiile atente ale specialistilor spun ca li se scurteaza tot mai mult aripile. Ce este insa de remarcat este ca cele ramase, au toate sansele sa ramana dominante, in acest areal.
Cred că partea asta cu plecatul ține foarte mult de personalitatea fiecăruia.
Dar pomul din fotografie mi-a plăcut. Mie îmi plac ciorile, mi se par spectaculoase
Cu ochii la Copacul ăla mi-am dat seama că, în ciuda faptului că am ales să plec la un moment dat, n-am uitat drumul de întoarcere acasă. Oi fi avut prin arborele genealogic vreo pasăre călătoare, mai știi?! 😯
Calea spre succes 
Un copac cu ciori…
Așa cântau copiii pe la școală! 🙂
Ce iti este si cu copiii astia precoci… 😆
Ce castigi material intre straini, pierzi pe un alt plan, cel al relatiilor in familie . Atatia copii fara parinti, plecati sa castige ceva mai multi bani in straini ! Inca nu am vazut familii fericite ca au facut aceasta alegere
Pasarile autohtone care raman aici, se pare ca o duc chiar foarte bine. O boaba de aici o boaba de acolo, daca nu curge atunci pica si ai vazut ce cuiburi mari si la inaltime isi fac?
Sunt și ciori care migrează! Am uitat să pun ghilimelele… 😉
Cred ca acelea sunt o subspecie aparte a celor dintai care se pare ca sunt si pe cale de disparitie, pentru ca observatiile atente ale specialistilor spun ca li se scurteaza tot mai mult aripile. Ce este insa de remarcat este ca cele ramase, au toate sansele sa ramana dominante, in acest areal.
Pingback: Hoții de la drumul mare și galanteria-ultima parte | Un blog de poveste
Cred că partea asta cu plecatul ține foarte mult de personalitatea fiecăruia.
Dar pomul din fotografie mi-a plăcut. Mie îmi plac ciorile, mi se par spectaculoase
Despre ciori am vorbit in articolul Ciorile si lantul trofic 😆
Cu ochii la Copacul ăla mi-am dat seama că, în ciuda faptului că am ales să plec la un moment dat, n-am uitat drumul de întoarcere acasă. Oi fi avut prin arborele genealogic vreo pasăre călătoare, mai știi?! 😯
Mai sunt si bursucei calatori intorcatori, nu stiai? 😆