O capitala si trei nume: Bizant, Constantinopol, Istanbul.

istanbul
Istoria e scrisa de invingatori” a spus-o foarte bine Churchill dar ar fi putut sa o spuna oricine dintre cei care privesc cu atentie la ce se intampla in jurul lor…
O capitala si trei nume. Bizant, Constantinopol, Istanbul. Metropola cu rol de capitala a trei mari imperii: Roman, Bizantin si Otoman a trait mai bine de 1000 de ani.
Aflam de pe wikipedia ca inceputurile Bizantului sunt odata cu anul 395 d.H, moment in care Imperiul Roman a fost impartit in cel de Apus, cu capitala la Ravenna si cel de Rasarit, cu capitala la Constantinopol.
Locuitorii partii de rasarit nu-si spuneau bizantini si nici tarii Bizant. Bizantini erau, numai locuitorii capitalei, deoarece viitorul Constantinopol s-a ridicat pe ruinele vechii colonii megariene Byzantion. Locuitorii jumatatii rasaritene, isi spuneau romani, iar tarii lor, Romania, sau Pamantul roman.
Imperiul Bizantin a fost un stat care s-a intins pe trei continente, Europa, Asia si Africa. istoria lui agitata i-a modificat continuu granitele.

Constantinopolul care a fost edificat prin initiativa imparatului Constantin cel Mare, l-a inaugurat in anul 330, la incrucisarea a doua mari drumuri comerciale maritime. De aici bizantinii au detinut un control asupra bazinului pontic. Controlau Marea Marmara, Egee si Mediterana, iar prosperitatea Imperiului Bizantin a depins de controlul asupra acestor drumuri comerciale maritime, cat si asupra celor terestre care uneau Asia de Europa.
Stapanirea drumurilor a fost vitala pentru bizantini, pentru economie dar si apararea in fata invaziilor care nu au fost putine. Au si avut de ce. Bogatiile Imperiului erau nenumarate.
De-a lungul istoriei sale agitate, Imperiul Roman s-a divizat de mai multe ori.
In timpul lui Diocletian (284-305), imperiul a fost impartit in Pars Orientis si Pars Occidentis, pana la reunificarea facuta de Constantin cel Mare.
Dupa moartea lui Constantin cel Mare, imperiul a fost iar impartit intre urmasii lui, iar Constantiu al II-lea devenind in 353 imparat al intregului Imperiu Roman.
Ruperea definitiva a Imperiului Roman a avut loc 395, dupa moartea lui Teodosie cel Mare cand imperiul a fost divizat intre fiii acestuia: Arcadie care a luat Imperiul Roman de Rasarit, iar Honorius pe cel de de Apus.
In anul 476, imparatul apusean, Romulus Augustulus, a fost fortat sa abdice, lasandu-l pe imparatul din rasarit Zenon ca singur imparat roman. Are loc astfel sfarsitul Imperiului Roman de Apus, insemnele imperiale fiind trimise de la Roma, la Constantinopol.
Secolul al VI-lea, a fost dominat de razboaiele cu persii, slavii si avarii.Imparatului Iustinian cel Mare recucereste unele dintre provinciile pierdute din Occident, o mare parte a Italiei, nordul Africii si sudul Spaniei.
Urmasii lui Iustinian au trebuit sa tina piept atacurilor noilor valuri de popoare migratoare. Lombarzii care au invadat si cucerit cea mai mare parte a Italiei, avarii si, mai tarziu, bulgarii care au cucerit o mare parte din Peninsula Balcanica si persii care au invadat si au cucerit Egiptul, Palestina, Siria, Armenia, si care au fost invinsi de imparatul Heraclie in 627  iar teritoriile cotropite de ei au fost recucerite.
Intre timp arabii au cucerit aprope toate provinciile sudice bizantine, Mesopotamia bizantina, Siria, Egiptul si Exarhatul Africa incorporandu-le definitiv in posesiunile musulmane.
Aceste evenimente i-au prins pe picior gresit pe bizantini, care erau epuizatti de eforturile uriase facute in razboaiele cu persii.
Lombarzii s-au extins in Italia, cucerind Liguria, in 640 si cea mai mare parte din Exarhatul de Ravenna, in 751.
Sub stapanirea bizantina raman doar regiunile din sudul peninsulei italiene.
Bulgarii au fost definitiv invinsi de imparatul Vasile al II-lea in 1014, granita nordica a imperiului ajungand la Dunare.
Inceputul mileniului II a pus in fata Imperiul Bizantin noi lupte atat cu Sfantul Imperiu Romano-German si Califatul Abbasid, cat si cu turcii selgiucizi care si-au intensificat atacurile in Asia Mica si in 1071 in batalia de la Manzikert imparatul Roman al IV-lea Diogenes, a fost capturat iar bizantinii au pierdut cea mai mare parte a provinciei Asia Mica.
In urmatorii ani, imperiul a scazut considerabil, si a fost cuprins de revolte interne.
Sub primul imparat al dinastiei Comnen, Alexie I Comnen s- a reusit sa se elibereze o parte dintre teritoriile cucerite de turcii selgiucizi si sa recapete controlul asupra Niceei.

Insa cea mai grea lovitura pentru Imperiul Bizantin a venit din partea fostilor aliati apuseni. La 12 aprilie 1204 Constantinopolul a fost cucerit de catre cruciati. Cruciada a patra (1202–1204), convocata zica-se pentru recucerirea Ierusalimului, s-a sfarsit in 1204 prin invadarea, cucerirea si jefuirea capitalei ortodoxiei si a Imperiului Bizantin, Constantinopol.
Pana in 1261, aici si-a avut capitala Imperiul Latin de Constantinopol. In acest an ostile bizantine au reusit sa elibereze Constantinopolul, punandu-l pe fuga pe Balduin al II-lea, ultimul imparat al Imperiului Latin de Constantinopol, iar in 1261 Mihail al VIII-lea Paleologul a fost încoronat în catedrala Sfânta Sofia, restaurand astfel Imperiul Roman de Rasarit.
Urmasii sai au mai rezistat inca aproape doua secole in fata valului de cuceriri ale turcilor otomani, dar din falnicul imperiu de altadata ramasese doar capitala Constantinopol, cu periferiile sale, si cateva insule din Marea Egee.
La 29 mai 1453 Constantinopolul a fost cucerit de catre fortele Imperiului Otoman.

Daca efectele razboaielor purtate s-au manifestrat in viata conducatorilor cat si locuitorilor Marelui Imperiu Roman de Rasarit, ceea ce a produs acesta va fi afectat ulterior milioane de locuitori de pe planeta.
Stim ca Imperiul Bizantin a avut o influenta majora asupra crestinismului ortodox, Imperiul Roman de Rasarit fiind un adevarat stalp al Ortodoxiei.
Cu toate ca Biserica Ortodoxa a Constantinopolului si-a pastrat constant caracterul de Biserica soborniceasca si apostoleasca, unii imparati bizantini si-au luat dreptul de a convoca Sinoade Ecumenice.
Imparatul Teodosie al II-lea, sprijinindu-l pe Nestorie, care era patriarhul Constantinopolului , a ajutat la raspandirea invataturilor eretice ale acestuia, ceea ce a dus la aprigele controverse din secolul al IV-lea dintre ortodocsi si adeptii nestorianismului.
Sprijinul ortodocsilor a venit din partea lui Pulcheria, sora imparatului, o aparatoare a ortodoxismului. Sub influenta sa, Teodosie al II-lea s-a vazut nevoit sa convoace Sinodul III Ecumenic, care s-a tinut la Efes, in Asia Mica, in anul 431.
Sinodul a condamnat nestorianismul si a stabilit ca Hristos este o singura Persoana: Dumnezeu adevarat si Om adevarat, avand un singur trup si un suflet rational.
Astfel, Maica Domnului trebuie considerata “Nascatoare de Dumnezeu” pentru ca a dat nastere nu doar unui om, ci lui Dumnezeu intrupat.
Tot sub influenta Pulcheriei s-a convocat si Sinodului IV Ecumenic de catre sotul ei in anul 451, care a avut loc la Calcedon unde s-au transat aspecte privind Firea si Ipostasul lui Hristos, si organizarea vazuta a Bisericii.
Sinodul a respins atat monofizitismul cat si eutihianismul, stabilind delimitarea intre cele doua naturi ale lui Hristos.
Acest Sinod, precum si toate cele urmatoare, nu au fost recunoscute de catre unele comunitati orientale ortodoxe (numite din acest motiv si necalcedoniene).

Mare sustinator si apartor al Ortodoxiei , imparatul Iustinian cel Mare, a luptat impotriva mai multor erezii. Astfel a promulgat prin lege credinta in Sfânta Treime si in Intrupare si a acordat forta juridica canoanelor primelor patru Sinoade Ecumenice. La porunca sa, in anul 553 s-a intrunit al cincilea Sinod Ecumenic, care a condamnat invataturile eretice ale lui Origen si a afirmat definitiile stabilite în al patrulea Sinod Ecumenic de la Calcedon.

Secolele VIII si IX au fost marcate de criza iconoclasta. Prin edictul imperial din anul 730 d.Hr. imparatul Leon al III-lea Isaurul, a interzis folosirea icoanelor lui Hristos, ale Maicii Domnului si ale sfintilor si a poruncit distrugerea acestor imagini, precum si a sfintelor moaste.

Al doilea Sinod de la Niceea din 787 restabileste cinstirea icoanelor la sfarsitul primei crize iconoclaste. Prima perioada iconoclasta a luat sfarsit dupa moartea imparatului Leon al IV-lea iar vaduva acestuia, Irina Imparateasa, a preluat puterea. Iconofila, ea a convocat Sinodul VII Ecumenic in anul 787, unde a fost restabilita venerarea sau cinstirea icoanelor, adorarea acestora fiind insa interzisa.
O a doua perioada iconoclasta a fost initiata de imparatul Leon al V-lea. Lui Leon i-au urmat Mihail al II-lea, apoi Teofil, fiul acestuia. Teofil a murit, lasat-o ca regenta a fiului sau minor Mihail al III-lea pe imparateasa Teodora a II-a, iconodula. Teodora i-a mobilizat pe iconoduli, proclamand reinstaurarea icoanelor in anul 843. De atunci, în prima duminica a Postului Mare se sarbatoreste Duminica Ortodoxiei.
In secolul al XI-lea tensiunile existente intre Bisericile Rasaritene si cea Apuseana s-au acutizat.
Aceste tensiuni au ajuns la apogeu in 1054, cand s-a produs ruptura dintre Biserica Ortodoxa si Biserica Romano-Catolica, cunoscuta in istorie ca Marea Schisma.
Patriarhul Constantinopolului Mihail I Cerularie a intrat in disputa cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele doua Biserici, in special utilizarea azimei la Euharistie.
La 16 iulie 1054, cardinalul Humbert, trimisul papei Leon al IX-lea a depus o scrisoare de excomunicare pe altarul bisericii Sfanta Sofia din Constantinopol.
Ca masura de represalii, patriarhul Mihail Cerularie i-a excomunicat pe cardinalul Humbert si pe papa si a ordonat eliminarea numelui papei din diptice, marcand astfel inceputul Marii Schisme.

Povestea este incropita din impulsul pornit dupa urmarirea primelor doua episoade ale unui absolut minunat documentar istoric “BYZANTINE – THE TALE OF THREE CITIES” aparut pe digiworld
http://www.digi-world.tv/bizant-povestea-celor-trei-orase/
Autorul filmului BBC, realizat in 2013 este Simon Sebag Montefiore, fiind dedicat marii asezari dintre Europa si Asia, est si vest, crestinism si islamism
Imperiile cresc si descresc . Urmarile puterii se manifesta peste timp.

, , ,

  1. Lasă un comentariu

Puteti lasa un comentariu ...

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: