Generatia Urmatoare – Ciclul generatiilor

Atentionez de la bun inceput ca acesta nu este nici oracol si nici titlul vreunui film artistic.
Obisnuim adesea sa vorbim despre noi in termeni ca “generatia noastra”, despre cei de acum ca “noua generatie”, sau despre “conflictul dintre generatii”, dar ce stim cu adevarat despre toate acestea? Unii dintre noi locuim in case sub acoperisul carora traiesc membri a trei sau patru generatii. Ce cunoastem despre ei? Avem suficiente date pentru ca sa reusim sa ii intelegem, sau doar ne toleram reciproc?
Vorbim la misto despre ”generatia pro” insa stim oare ca exista o “Generatie X” sau despre una “Baby Boomer” asa cum au denumit-o sociologii americani?
Cunoasterea amanuntelor legate de acest subiect poate lamuri multe dintre fenomenele inexplicabile si poate deranjante pana acum. Eu am simtit asta.
Sigur ca toate acestea sunt bine cunoscute de sociologi, demografi sau cercetatori de piata, dar sunt utile si pentru linistea si intelegerea noastra.
Materialul care urmeaza, departe de a fi exhaustiv, incearca sa aduca putina lumina asupra acestor lucruri. Informatiile cuprins aici sunt adunate de-a lungul timpului din multe surse si nu am crezut ca vor folosi decat pentru studiu personal. Constatand ca ele explica cumva tot ce se intampla acum aici si in lume, am decis sa le pun sub o forma lizibila pentru cei care ca si mine poate incearca sa isi explice ce se intampla in jurul lor.
De-a lungul istoriei omenirea a parcurs mai multe etape pe care sociologii, cei americani desigur, le-au analizat catalogat si au conchis ca fiecare generatie dureaza cam 20-22 de ani, si de asemenea ca patru de astfel de cicluri alcatuiesc un ciclu complet de 80-90 de ani, dupa care ciclurile se repeta in aceeasi ordine.
Este vorba despre Teoria Generatiilor Strauss-Howe, in care autorii studiului afirma ca fiecare generatie a reprezentat un anume punct de cotitura in evolutia istorica a omenirii.

Primul punct de cotitura este numit perioada de “apogeu”. Reprezinta perioada de dupa o marea criza, cu institutiile puternice si un individualism slabit.
Acum avem parte de o societate stabila increzatoare in fortele ei. Economia este infloritoare si exista un nivel de trai crescut. Si ca punct de reper in istoria recenta, se considera ca punctul critic al acestei perioade pentru Statele Unite a fost perioada postbelica, inceputa cu anul 1946, atunci cand Statele Unite ale Americii au castigat suprematia globala militara si economica.

Al doilea punct de cotitura este numit si perioada “trezirii”, cand institutiile sunt atacate de autonomia personala. Asta se intampla intotdeauna atunci cand societatea atinge culmea progresului: populatia devine indisciplinata si incearcasa-si recapete autenticitatea personala.
Apar tinerii activisti si miscarile pentru drepturi civile cum a fost cea a lui Martin Luther King Jr. in anii 1963-1968 sau cea a miscarii hippie in protestul impotriva razboiului din Vietnam

Al treilea punct de cotitura este perioada “destramarii” in care institutiile sunt slabite si creste individualismul. Societatea in ansamblul ei face totusi eforturi de a se reconstrui. Aceasta perioada a inceput in anii ’80 odata cu reformele lui Reagan care au dus la boom-ul economic care a urcat America la apogeul puterii sale economice .

Cel de-al patrulea punct de cotitura este numit perioada “crizei” cand viata institutionala este distrusa, ca apoi safie reconstruita sau inlocuita pentru ca natiunea sa supravietuiasca, Perioada aceasta incepe cu atentatele din septembrie 2001, cu inceputul crizei economice si continuand cu cresterea amenintarii terorismului si criza refugiatilor in Europa.

Aceiasi autori in cartea lor „The Fourth Turning„, au identificat patru arhetipuri de generatii: Eroul, Artistul, Profetul si Nomadul. Spuneam ca pe masura ce fiecare generatie ajunge la sfarsitul duratei sale de viata de 80 de ani, ciclul se repeta. Fiecare generatie tinde sa domine societatea in timpul varstei mijlocii (intre 40 si 60 de ani), apoi incepe sa iasa din joc pentru ca urmatoarea generatie sa preia conducerea. Asadar, ciclul se repeta, o noua generatie de eroi inlocuindu-i pe nomazi. Intotdeuna la fiecare a patra schimbare intervine o mare criza.
Teoria pare ca se verifica pentru toate perioadele istorice pe care le-a traversat omenirea:

Generatia Arthuriana (1433-1460)
Generatia Umanista(1461-1482)
Generatia Reformista(1483-1511)
Generatia Reprimarii (1512-1540)
Generatia Elisabetana(1541-1565)
Generatia Parlamentara(1566-1587)
Generatia Puritana(1588-1617)
Generatia Cavalierilor (1618-1647)
Generatia Glorioasa(1648-1673)
Generatia Iluminista(1676-1700)
Generatia Trezirii (1701-1723).
Generatia Libertatii (1724-1741)
Generatia Republicana(1742-1766)
Generatia compromisa(1767-1791)
Generatia Transcendentala(1792-1821)
Generatia de Aur (1822-1842).
Generatia Progesiva (1842-1860)
Generatia Misionara(1860-1882)
Generatia Pierduta(1883–1900)
Generatia Mareata(1900-1920)

Dar pentru a intelege complexul fenomen in ansamblul lui, trebuie neaparat sa fie descrise macar cateva dintre caracteristicile generale ale ultimelor patru generatii de oameni, care vietuiesc impreuna si… simultan acum pe pamant. Acest lucru va face posibila si intelegerea sintagmei de „conflict intre generatii”.

(continuarea in partea a doua)

Anunțuri

2 comments

  1. Pingback: Generatia Urmatoare – Ciclul generatiilor II | Calea spre succes

  2. Pingback: Generatia Urmatoare – Ciclul generatiilor III | Calea spre succes

Va astept cu un comentariu

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: