Punctul de roua

In general iarna dar si in zilele toride de vara, poate ne gandim la cat de neplacut este aerul in care ne miscam. V-ati putea imagina ce ar inseamna sa traiti intr-o padure ecuatoriala?
Daca deja va plictiseste subiectul puteti inchide cartea si sa o puneti in biblioteca insa lasati un semn de carte pentru ca s-ar putea face sa reveniti pe aici. Pacat ca am insa prostul obicei de a sterge posturile vechi despre care nu se va mai interesa nimeni niciodata, vreodata. Carpe diem! ce naiba.
O notiune pe care numai specialistii o cunosc este asa numitul punct de roua. Suna poetic, nu? Chiar si este pentru ca asta inseamna Viata insasi .
O definitie atotcuprinzatoare este ca Punctul de roua este temperatura la care aerul devine saturat adica… aproape apa.
Sa nu confundam niciodata temperatura aerului cu temperatura punctului de roua care sunt doua lucruri foarte diferite. (1)
Ce se intampla atunci cand temperatura aerului si punctul de roua sunt egale. Ploua sau ninge? Nu neaparat, deoarece procesul de formare a ploii sau ninsorii este mai complex. De asemenea, sa tinem cont de faptul ca ploaia cade din cer. Astfel, in timp ce aerul de la suprafata solului este posibil sa fie saturat, nu inseamna ca si cel de deasupra noastra este la fel de saturat. Stim insa ca inainte de a se dezvolta ploaia, trebuie sa existe un nor, si procesul de formare a norilor cere mai mult decat ca aerul sa fie doar saturat. Astfel de factori ar putea fi de exemplu tipul si dimensiunea de aerosoli pe care vaporii de apa pot condensa. Din acest considerent acesti aerosoli au fost numiti nuclee de condensare a norilor. Foarte dragut! Ar fi trebuit sa nu scriu asta, dar eu nu ma pot abtine…
Vezi tu, nu este la fel de simplu sa spui ca „daca exista saturatie, atunci neaparat este un nor de ploaie sau ceva stropi de ploaie.” Cu toate acestea, este primul pas, si de aceea punctului de roua si saturatia joaca un rol important in prognoza de ploaie.
Punctul de roua este de asemenea folosit de meteorologi deoarece este un indicator al continutul de umiditate al aerului. Cu cat este mai mare temperatura punctului de roua, cu atat mai mare umiditatea.
Daca tot am pomenit de umiditatea relativa, trebuie sa facem distinctia intre umiditatea relativa si punctul de condensare. Chiar daca descriu un continut de umiditate al aerului, ele sunt diferite in acelasi timp.
Cu cat temperatura aerului este aproape de punctul de roua, cu atat umiditatea relativa este mare . Deci umiditatea relativa depinde de temperatura. Deci in cazul in care apar modificari de temperatura, umiditatea relativa se va schimba. Punct de roua este o mai buna masura a continutului de umiditate a aerului. Sa luam un exemplu:

Temperatura ( ℃)

Punctul de roua ( ℃)

Umiditatea (%)

33	26	67
39	26	47
46	26	33

Din acest tabel sa luam ca exemplu umiditatea relativa de 33%. Pare o umiditate relativa confortabila, nu?
Probabil ca nu. Cred ca este sufocant si opresiv (n-am gasit alt sinonim) sa stai in 46 grade cu plus, dar la un punct de roua de 26 de grade. Umiditatea relativa este atat de scazuta pentru ca la aceasta temperatura caniculara de 46 de grade, aerul nu este in apropiere de saturatie.
De ce atatea explicatii? Incerc sa definesc confortul termic al fiecaruia dintre noi. Capisci? De parca ar conta…
Avem in link-ul de mai jos in calculator pentru umiditatea relativa si punctul de roua.

http://www.dpcalc.org/
Asta pentru ca sa nu procedam la efectuarea urmatoarei:
I se mai spune si ecuatia Arden Buck. (2)

Sa ne revenim… la tabelul de mai sus, vedem ca daca temperatura aerului este de 33 de grade, si saturatia aerului este de 67% si este suficient doar sa racim aerul cu 7 grade Celsius pentru a ajunge la saturatie si pentru a se forma umezeala.
Dar daca temperatura aerului ar fi fost de 26 de grade si punctul de condensare ar fi fost la 26 de grade? Chiar daca aerul ar fi fost saturat, cu umiditatea relativa de 100% nu este foarte probabil sa ne fi confruntat fie cu ploaie, sau cu zapada, sau ceata. Nu-i asa ca lucrurile par a deveni tot mai clare ca… geamul mat ?
Sa retinem totusi ca umiditatea relativa este doar relativa, adica ca depinde de temperatura aerului.
In general, se considera ca punctul de roua de peste 21 de grade Celsius este foarte inconfortabil.
Majoritatea oamenilor ar putea considera ca punctul de roua in apropiere de 12.7 de grade C sau mai mult defineste o vreme severa. Asta e doar o impresie.
Cu totii percepem ca intre 15 si 21 este umed, indiferent de temperatura.
Deci despre vremea din acele regiuni putem considera ca este lipicios de umeda. Dar chiar la o umiditate de 60% , multora le-ar fi greu sa discearna daca este umed sau uscat, cu exceptia cazului in care am fi stiut, de temperatura si am fi citit desigur acest post.:)
Punctul de roua este de asemenea critic atunci cand vine vorba de prognoza de ceata.
Ceata este probabil momentul cand temperatura aerului de pe suprafata solului si temperatura punctului de roua sunt aceleasi. Vanturile usoare si cerul senin pe timp de noapte, sunt de asemenea favorabile pentru formarea de ceata.
Fizica ne spune ca totul se reduce la energie pentru ca moleculele sa se poata elibera sau nu de legaturile din lichid sau solid, (daca vorbim de gheata). Astfel, racind aerulul, noi reducem energia moleculelor pentru a scapa de legatura lichidului ( o formulare mai plastica nu am gasit) si astfel sa devina un gaz si astfel incurajam condensarea. Iar daca incalzim aerul, atunci ii adaugam energie si incurajam evaporarea.
Dar acest lucru nu prea explica de ce racirea la punctul de condensare va provoca saturatie. Pentru a intelege saturatia, in primul rand trebuie sa se inteleaga ca apa din atmosfera noastra este in continua evaporare si condensare. Molecule de apa, sunt intr-o continua transformare intre lichid si gaz.
Ca totusi sa ne intelegem ma incapatinez sa incerc o alta explicatie:
Pentru cresterea sau descresterea unei picaturi de apa este important sa stim care dintre procese este dominant. De exemplu, daca avem 10.000 de molecule de evaporare si 1000 molecule de condensare, putem spune ca evaporarea domina si nu este de natura sa se formeze o picatura de ploaie sau un cristal de gheata.
Cu timpul, aerul se raceste si se reduce temperatura deci si energia moleculele pentru ca ele sa se evapore.
La un moment dat 5.000 de molecule se condenseaza si 5.000 de molecule se evapora. Temperatura la care se intampla acest lucru, se numeste punctul de roua. Doamne cat de greu a fost… Dar sa nu ne lamentam.
Acum este momentul in care condensarea si evaporarea sunt la egalitate. Se mai poate spune ca este temperatura la care condensarea are o sansa de a domina evaporarea. Acest moment este important deoarece atunci cand condensarea domina evaporarea, este posibil sa se formeze in cele din urma o picatura de ploaie sau un cristal de gheata.
Si ca sa terminin acelasi spirit cu autorul articolului am sa pun si eu cateva intrebari pe care poate ni le-am pus vreodata, dar peste care am sarit repede fiind mai preocupati de confortul nostru termic decat de filozofie.

-De ce racirea aerului catre punctul de roua, cauzeaza saturatia?
-De ce transpiram intr-o sala de asteptare?
-De ce se usuca hainele pe un ger napraznic?
Si ultima intrebare:

-Unde se va afla punctul de roua la un zid de bloc, caruia s-a facut reabilitare termica si care sunt consecintele…
à propos… confort sau comfort 🙂

Informatiile din acest post sunt adaptate dupa cele preluate din urmatoarele articole:
(1)http://weathersavvy.com/Q-Science_Dewpoint.html
(2) http://en.wikipedia.org/wiki/Dew_point
(3)http://www.engineeringtoolbox.com/dry-wet-bulb-dew-point-air-d_682.html

Etichete: Punctul de roua